În interiorul intestinului nostru (mai ales la nivelul colonului) există milioane de bacterii.
Aceste bacterii au un rol important în economia organismului uman.
Datorită lor suntem capabili să digerăm corect anumite alimente.
Au rol în imunitate.
Și, mai nou, s-a descoperit că tot ele influențează ce alegem să mâncam.
De exemplu, ingestia pe o lungă perioadă de timp a îndulcitorilor artificiali conduce la selectarea unei flore digestive care ne crește dorința de a mânca alimente cu gust dulce.
Prietenii noștri din colon sunt afectați de consumul de antibiotice.
Iar dezechilibrul dintre diversele specii este evidențiat în diferite afecțiuni digestive.
Aceste bacterii se numesc probiotice și ele se găsesc în diferite variante liofilizate în farmacii. Pe acestea ni le prescriu, de regulă, medicii, atunci când ne dau rețeta cu antibiotice.
Dar ele se găsesc și în alimentele supuse procesului de fermentație: chefir, iaurt, murături fermentate, varză murată, borș, și chiar, în cantitate mai mică, în bere.
Astfel de alimente este util să fie prezente în meniul nostru, măcar din când în când.
Chiar și persoanele care țin (corect) o alimentație raw-vegană nu renunță la hrana fermentată, tocmai datorita rolului foarte important al florei intestinale echilibrate.
Dar a aduce bacterii benefice în intestin nu este suficient.
Este important sa oferim acestor bacterii și hrana necesara supraviețuirii lor.
Fibrele alimentare, cele care asigură hrănirea bacteriilor bune, se numesc prebiotice.
Ele au rolul de a întreține existența acelei flore intestinale utile pentru sănătatea noastră.
Potrivit D-nei Dr. Mihaela Bilic (medic primar Nutriție și Boli de metabolism), avem nevoie de trei categorii de astfel de fibre:
– cele din ceapă, praz, usturoi
– cele din anghinare și andive
– cele din cereale integrale (amidon rezistent la digestie).
Și tot D-na Dr. Mihaela Bilic ne spune că atunci când consumam paste sau orez fierte, dar mâncate reci, amidonul este mai puțin absorbit/digerat și ajunge in colon unde va hrăni bacteriile bune.
Bacteriile neprietenoase, responsabile de balonări, tranzit intestinal accelerat si alte probleme digestive, se hrănesc mai ales cu zahăr.
Reducerea consumului de zahăr ajută la limitarea numărului acestor coloniști nedoriți din organismul nostru.
Clismele sau alte manevre dramatice și intempestive de curățare a colonului, făcute in mod repetat, cu sau fără așa-zisul scop de detoxifiere, dar fără supraveghere medicala, pot duce la distrugerea florei bacteriene bune.
De aceea, atunci când alegeți meniul zilnic, sau tratamente de detoxifiere, gândiți-vă și la bacteriile din intestin.
De ”bunăstarea” și echilibrul lor depinde starea noastră de sănătate.
Dacă ți s-au părut utile informațiile sau doar ți-a plăcut articolul trimite-l și prietenilor tăi!
Nu este necesar să alegem între a fi științifici și a fi plini de compasiune. Putem să le facem pe amândouă în același timp. Comportamentele noastre, fie ele cele mai bune sau cele mai rele, sunt produsele biologiei noastre.
A consemnat Dr. Roberta Rosca, doctorul tău de emoții.
Abonează-te la canalul de YouTube Alegefericirea AICI
Acest articol este proprietatea alegefericirea.eu și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.
Apasă pe logo-ul INIMĂ de la începutul paginii pentru a reveni la meniul principal.
We will contact you soon.
We will contact you soon.