Mituri sau doar adevăruri parțiale?

Circulă în spațiul on-line mai multe teorii despre ”mituri” medicale … unele mai ”desființate” decât altele.

Unii atribuie aceste sentințe chiar unor oameni de știință.

Formularea lor tranșantă, lipsită de explicații, pare mai degrabă un folclor de ”social network”.

În medicină, la fel ca în orice știință modernă, nu ne (mai) permitem formulări categorice decât în puține ocazii, și nici nu e folositor să ardem pe rug pe cei ce au opinii diferite. Cu atât mai mult cu cât, deseori, adevărul depinde de sistemul de referință la care facem raportarea.

Medicina modernă nuanțează adevarurile, lăsand loc de noi decoperiri care pot să ne uimească, dar precizând cu claritate ceea ce se cunoaște deja.

Trăim sub covârșitoarele descoperiri ale fizicii cuantice, dar această nouă știință nu a anulat mecanica. Mărul cade în continuare din copac, așa cum a demonstrat experimentul lui Newton acum sute de ani.

Dar, să le luăm pe rând: ce scrie internetul?

”1. Homeopatia este eficientă doar în sindromul buzunarelor preapline. În rest nu tratează absolut nimic.”

Care este adevărul?

Homeopatia este o știință veche, dificil de mânuit, care necesită ani de studiu pentru a putea fi implementată corect.

În România, homeopatia se practica doar de către medicii cu drept de liberă practică, ca și adjuvant al medicinei alopate (clasice). Ea intervine exact acolo unde medicina clasică nu are o soluție clară.

Există numeroare studii, observații clinice care atestă că homeopatia, corect și adecvat folosită, poate avea beneficii extraordinare.

Faptul că legea din România restricționează această practică medicală la medici cu drept de liberă practică, este un lucru care crește încrederea că utilizarea ei este corectă și că nu face rău.

Unul din primele jurăminte pe care Hipocrate le-a lăsat medicilor este: mai întâi să nu faci rău.

”2. Nu e nici o relaţie între vaccinuri şi autism. Oricât ar inventa sau scormoni unii. ”

Formularea corectă este că nu s-a evidențiat până acum nici o relație între vaccinuri și autism. Nu s-a evidențiat, deci, în numeroase studii, făcute pe mii de pacienți că ar exista o legatură între vaccinuri și autism.

Chiar dacă o companie farmaceutică a scris într-un prospect de vaccin, pentru piața americană că apariția autismului postvaccinare este posibilă.

Acest lucru s-a facut, (cel mai probabil) pentru a încerca să evite eventuale procese pentru compensații financiare, procedeu foarte ”la modă” în America sfârșitului de secol XX, început de secol XXI.

Pe nici un prospect de vaccin comercializat în Romania și aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului nu există această mențiune.

”3. Uleiurile esenţiale n-au treabă cu medicina. Nu vindecă nimic. Probabil miros frumos şi cam atât. ”

Uleiurile esențiale sunt folosite, din cele mai vechi timpuri pentru echilibrul emoțional.

Prin echilibrare emoțională se pot diminua anumite simptome sau chiar pot dispărea simptome apărute la persoanele care, deși nu au o boală organică (investigațiile nu relevă nici o anomalie), își manifestă emoțiile prin așa – numita ”visceralizare”.

Adica au simptome ca diareea, constipatia, li se ingrașă excesiv părul, pielea, transpiră, le bate inima mai repede, au dureri de cap și multe altele, în condiții de stress intens. În aceste cazuri, terapiile cu uleiuri esentiale pot fi benefice.

Deasemenea o parte dintre aceste uleiuri au întrebuințări în dermatologie. Există medicamente sub forma de unguente și produse dermato-cosmetice care conțin astfel de uleiuri, tocmai pentru că studiile clinice au arătat beneficiile lor.

Dar, de exemplu dacă uleiurile de mentă, eucalipt, cuișoare sunt cunoscute ca având proprietăți antibacteriene și se recomandă folosirea lor în inhalații în prevenția sau chiar (adjuvat) în tratarea infecțiilor de tract respirator superior, asta nu înseamnă că putem trata cu ele o pneumonie sau o meningită infecțioasă.

Este important să cunoaștem limitele uleiurilor, fără a le exclude.

”4. Dexametazona tot nu se nebulizează, ea având doar indicaţie intramusculară sau intravenoasă.”

Corect. Există alte forme de cortizon care se folosesc în nebulizator.

Dar, cel mai important, este să o facem doar la indicația medicului. Se foloseste excesiv, mai nou, administrarea medicației cortizonice prin nebulizare.

Acest antiinflamator ”natural” (cel mai puternic, de altfel) trebuie păstrat pentru situații grave. Să nu uităm că el este totuși, hormonul stresului.

”5. N-ai cum să aliniezi ceakrele pentru că nu există aşa ceva.”

Dacă este să ne luăm dupa poziția pe care cei ce cred în aceste teorii o atribuie acestor porți energetice, vedem ca ele sunt poziționate astfel încât, prin alinierea lor, se obține pozitia verticală corectă.

Menținerea poziției verticale atât în situația în care stăm în picioare cât și în poziția stând pe scaun, este benefică pentru sănătatea generală a organismului.

”6. Impunerea dietei fără gluten în populaţia generală nu are nicio noimă, ea fiind indicată celor cu boală celiacă.”

Este corect, chiar dacă formularea îmi pare ușor prea agresivă.

Pe de o parte, glutenul este un complex proteic care nu este indispensabil vieții.

El permite însă prelucrarea făinei de cereale sub formă de pâine. Dacă există persoane care nu doresc să mănânce gluten, pot să se orienteze spre cerealele care nu  îl conțin (porumb, orez).

Nu se recomandă consumul de alimente prelucrate industrial, la care glutenul este scos artificial.

Aceste produse contin, de regulă diverși aditivi care, consumați în cantitate mare pot avea efecte negative.

Pe de altă parte, modificările genetice ale cerealelor au mărit nu numai protecția lor la dăunători, ci și productivitatea. Iar o parte din această productivitate mărită s-a realizat prin creșterea cantității de gluten din semințele de cereale.

Putem atunci să-i credem pe unii oameni că nu au boală celiacă, dar că nu se simt bine atunci când consumă gluten?

”7. Nu există detox. E un marketing care ia minţile multora. Toxinele şi produşii de metabolizare sunt scoşi din corp de rinichi, ficat, plămâni, piele”

Este adevărat.

Cei mai mulți specialiști sunt de acord că așa-numitele cure de detoxifiere nu au strans dovezi suficiente pentru a le face recomandabile în orice situație.

Cele agresive (care includ colonoscopie) sau cele extrem de restrictive (fie caloric, fie din punct de vedere al grupelor alimentare) și sigur cele prelungite dincolo de o săptămână pot pune chiar sănătatea în pericol.

Pe de altă parte, scoaterea din alimentație, măcar pentru o perioadă de timp a unor alimente recunoscute ca fiind agresive pentru organism: alcool, zahăr, alimente cu multi aditivi (mezeluri) sau continând grăsimi de proasta calitate (patiserie, covrigi) permite organismului să-și refacă capacitațile de depurare.

Ideal însă este să mâncîm cât mai rar aceste alimente, în cantitați mici, nu sa le eliminam doar din când în când pe perioade scurte.

Sfatul medicului: Un articol publicat pe site-ul Clinicii Mayo sfătuia pe toți cei doritori de cure de detox să ceară acordul medicului lor de familie înainte de a rezerva orice cură de detoxifiere.

Dacă ți s-au părut utile informațiile sau doar ți-a plăcut articolul trimite-l și prietenilor tăi!

Alte articole despre sănătate:

• colesterolul crescut=o boala?
• cum sa-ti imbunatatesti imunitatea
• bacteriile din intestin=imunitate si silueta
• insomnia: de ce nu dorm la ora asta
• ce este si ce nu este menopauza
• influentele stilului de viata asupra sanatatii

Nu este necesar să alegem între a fi științifici și a fi plini de compasiune. Putem să le facem pe amândouă în același timp. Comportamentele noastre, fie ele cele mai bune sau cele mai rele, sunt produsele biologiei noastre.

A consemnat Dr. Roberta Rosca, doctorul tău de emoții.

Abonează-te la canalul de YouTube Alegefericirea AICI

Acest articol este proprietatea alegefericirea.eu și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.

Apasă pe logo-ul INIMĂ de la începutul paginii pentru a reveni la meniul principal.