Intalnirea de joi, 11 octombrie, din ”sufrageria” mea
October 10, 2018
dulce ca drog
Despre ”stil de viață sănătos”, dulcele ca drog si greutatea ideala
October 24, 2018

Cu doamna Doctor Livia Davidescu, despre sanatatea ochiilor

sanatatea ochilor

Pe Livia am cunoscut-o atunci când am cunoscut prima dragoste. Asta s-a întâmplat pentru că erau colegi de grupă. Iar ea era o fată minunată. De asta am rămas prietene și în ziua de azi.
Livia Davidescu este medic primar oftalmolog la Spitalul Universitar de Urgenta Craiova. Este o militantă pentru dreptul oricui la fericire. Este o măiastră a condeiului, chiar dacă face asta doar rar, aproape fără să-i dea importantă talentului ei. Este medic, soție, mamă, antreprenor și, mai presus de toate a rămas acel Om minunat pe care l-am cunoscut demult, aceeași personalitate asumată, trăindu-și viața în forță și cu forța înțelepciunii alături.

In societatea contemporana calculatorul, tableta si telefonul fac parte din peisajul cotidian. Copiii se nasc “știind” instinctiv sa deschidă telefonul, să mărească o poza si mânuiesc la 3-4 ani, intuitiv, tableta mai bine decât adulții.
Sa le interzicem accesul echivalează cu a-i întoarce in timp și ne vor reproșa că nu i-am lăsat să-și dezvolte capacitățile de înțelegere a tehnologiei. Să-i lăsăm nelimitat, dincolo de efectele emoționale și sociale, ne temem și de consecințele medicale ale expunerii la …ecran. Cât de periculos este ecranul calculatorului, tabletei sau telefonului pentru ochii copilului? Cât înseamnă “prea mult” pentru a privi non-stop ecranul?

Dispozitivele electronice sunt acum parte integrantă din viața noastră…cel mai util, rapid și comod mijloc de comunicare și conectare.
Dar, aceasta tehnologie își are prețul său…nu numai unul exprimat în bani, ci, din păcate, unul exprimat în mult mai costisitoarele probleme de sănătate..
Pe lângă problemele psihologice, posturale, sau chiar nutriționale, folosirea excesivă a telefonului, tablete sau laptop-ului determină și apariția unor probleme oculare grave, prin diferite mecanisme.
Unul dintre ele este, fără îndoială, expunerea la lumina albastră a dispozitivelor electronice …dar studii ale Academiei Americane de Oftalmologie( AAO) indica faptul ca acest mecanism nu este cel mai nociv.
De fapt, fenomenele ce stau la baza disconfortului ocular după expunerea prelungita la ecranele laptop-ului, telefonului sau tabletei se datorează preponderent uscăciunii oculare determinate de aceste dispozitive.
Studii la copiii expuși in exces la ecranele computerelor și telefoanelor nu există…nimeni nu poate spune ca poți lăsa în fața ecranului un copil o ora, două sau cinci…ceea ce știm sigur este ca accesul trebuie strict limitat, cel puțin in aceeași măsură ca si in cazul adulților.
Măsurile recomandate de AAO, pentru limitarea efectelor adverse oculare sunt:
a. Repausul ocular, după regula 20: 20: 20.
Adică la fiecare 20 de minute în fața ecranului o pauză de 20 de secunde, îndreptând privirea catre un obiect situat la 20 de picioare ( aproximativ 6 metri)
b. Întreruperea activității cu minim 2 ore înainte de culcare, știut fiind faptul că lumina albastra in perioada nocturnă dă tulburări ale ritmului circadian si insomnii
c. Limitarea portului lentelor de contact care pot creste riscul uscăciunii oculare.
d. Utilizarea ochelarilor cu lentile de protecție speciale, blue light control.

“Copilul meu poarta ochelari. E in clasa întâi (sau a doua) și mi-e teamă că-și va sparge ochelarii la ora de sport. M-am gândit să-i iau scutire.” E o atitudine rațională? Cum putem evita incidente de acest tip?

Portul de către copii al ochelarilor in timpul activităților fizice intense prezintă, un oarecare risc…pentru ochelari, in sensul ca aceștia se pot deteriora, prin expunerea la diverse șocuri. Ca oftalmolog, sunt însă preocupată, mai degrabă, de riscul accidentării copilului…decât de deteriorarea ochelarilor. Și asta pentru că, în fond, materialele din care se confecționează ramele și lentilele sunt la ora actuală extrem de rezistente, respectiv silicon și rășini în cazul ramelor, precum și materiale organice incasabile, gen policarbonat, în cazul lentilelor. Există rame speciale pentru cei ce practică natația sau schiul, de exemplu…cu design adaptat sportului căruia i se adresează, foarte rezistente și stabile…
Ca să nu mai vorbim de faptul că, în cazul ramelor pentru copii, există și dispozitive speciale, extrem de discrete, ce pot fi fixate stabil după urechea copilului. De asemenea, există și opțiunea unor șnururi ce fixează brațele strâns lipite de cap..
A nu lăsa un copil sa facă sport pentru că este purtător de ochelari nu are justificare. Chiar și in cazul sporturilor dure, corp la corp, precum în cazul artelor marțiale, de exemplu, exista posibilitatea înlocuirii ochelarilor cu lentile de contact.
Un copil cu ochelari nu este un copil cu dizabilități sportive, dimpotrivă…mari sportivi ai lumii sunt purtători ai unor vicii de refracție ce nu i-au împiedicat să ajungă campioni!
Este cazul celebrului jucător de tenis Novac Djokovic și cel al la fel de celebrei atlete Cati Szabo!!

“Operația de corectare a miopiei cu laser este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat in ultima vreme”. Este aceasta operație lipsita de riscuri? Are mereu rezultatul scontat sau exista limitări?

Operațiile cu laser pentru miopie sunt o opțiune de luat in seama abia după ajungerea la maturitate a pacientului respectiv. Nu se recomanda la copii sau adolescenți.
Rezultatele depind de o serie de factori ce țin atât de tehnica folosită, cat și de parametrii biologici ai individului în cauză. Uneori corecția este totală, alteori rămâne cu o ușoară sub-corecție..Ca regulă generală, indicația operatorie trebuie să fie foarte riguroasă și să țină seama de toți factorii enumerați mai sus, pentru ca așteptările pacientului să nu fie înșelate.
Riscurile sunt minime dacă tehnica e corectă, iar indicația este una incontestabilă.
Complicațiile pot surveni mai cu seamă în perioada postoperatorie imediată, antrenând alterări ale vederii de diverse grade, de cele mai multe ori reversibile!!

“Dacă mama a avut cataractă voi face și eu?” Cum putem să prevenim apariția cataractei?

Riscul apariției cataractei crește progresiv cu înaintarea în vârstă și este influențată de o serie de factori printre care, desigur, și cei genetici, dar și cei de mediu.
Dacă părinții au avut cataractă, sigur crește riscul persoanei respective de a dezvolta boala…cu o precizare însă. Vorbim aici despre cataracta senilă, cea datorată procesului fiziologic de îmbătrânire a organismului, survenit după vârsta de 60 de ani, și nu despre alte tipuri de cataractă, ce nu au legătură cu vârsta senectuții. Acestea din urma pot fi cataracta congenitală (apărută în copilărie) cataracta complicată (datorată altor boli oculare), cataracta patologică (apărută datorita unor boli generale, precum diabetul) etc..
Riscul apariției cataractei senile a fost corelat cu expunerea la lumina solară, astfel încât purtarea de ochelari cu lentile de protecție, poate încetini procesul cataractogenezei.

Pentru că tot ai adus vorba despre ochelarii cu lentilă de protecție solară, de la ce vârsta se pot purta ochelari de soare? Cum îi alegem?

Ochelarii de soare, cu protecție anti UV, pot fi purtați la orice vârsta.
La purtătorii de ochelari, mai cu seamă, se recomanda purtarea, în perioada estivală, sau iarna, în perioadele cu ninsori abundente, a ochelarilor de soare cu dioptrii incluse, ce au dublă funcționalitate: corectează viciul de refracție și protejează ochiul de lumina solară nocivă.
Până recent, nu se recomanda purtarea ochelarilor de soare de către copii, considerându-se aceasta un simplu moft. Acum, ochelarii de soare pentru copii, cu lentile cu filtru UV de 400, și polarizate, sunt din ce in ce mai prescrise începând cu vârsta de 2-3ani.
Alegerea lor va ține seama, mai ales de gradul de protecție și calitatea lentilei, și, nu în ultim rând, de morfologia feței purtătorului.

Sugarul trebuie ferit de expunerea la soare pentru ca își “arde” retina, pentru ca nu are reflexul de clipire corect? (nu știe sa închidă ochii la lumina puternica?)

Sugarul, respectiv copilul până la vârsta de un an, nu trebuie expus în mod direct la lumina solară intensă, dintr-o seamă de considerente, printre care si cele oculare…Într-adevăr, nu numai aparatul său vizual este fragil, dar și pielea acestuia este extrem de sensibilă.. de ce am dori atunci să riscăm expunându-l?
Ca sa nu mai vorbim despre riscurile hipertermiei asupra creierului copilului..

Daca avem un deficit de refracție cât de des ar trebui să mergem la control? Dacă avem aceleași dioptrii de 3-4 ani? Contează dacă suntem copil sau adult?

Ritmul controlului oftalmologic la pacienții cu vicii de refracție variază în funcție de vârsta și tipul de viciu de refracție diagnosticat, așa ca fiecare situație în parte trebuie individualizată. Medicul oftalmolog decide frecvența controalelor.
În cazul copiilor cu vedere scăzută, de pildă, controlul recuperării vederii se poate efectua lunar, în timp ce la adultul fără probleme majore, în vârstă de peste 40 de ani, controlul este indicat a se realiza anual.

Daca nu avem deficit de refracție in familie, la ce vârsta ar trebui făcut primul consult oftalmologic pentru a depista eventualele probleme de vedere?

Primul consult in cazul copiilor prematuri se face în primele două săptămâni de la naștere, fiind vital pentru depistarea retinopatiei de prematuritate.
În cazul copiilor născuți la termen, consultul oftalmologic se impune încă din perioada de sugar, în cazul în care părintele observa anumite anomalii (pupila albă, diametru crescut al ochilor, neurmărirea obiectelor aflate în mișcare în câmpul sau vizual, etc).
Toate aceste modificări, considerate nesemnificative și ignorate de părinți, pot sugera afecțiuni extrem de grave, care, netratate, pot duce la orbire (retinoblastom, cataracta congenitală, glaucom congenital, atrofie optica, etc)
De aceea primul consult oftalmologic trebuie să fie efectuat cât mai precoce, tocmai pentru eliminarea acestor suspiciuni.
Determinarea viciilor de refracție se poate realiza acum și in jurul vârstei de 1-2 ani, cu dispozitive speciale, adaptate vârstei copiilor mici.

Exista anumite alimente sau un regim alimentar care sa ne ajute să remediem sau să prevenim anumite afecțiuni oftalmologice? De ex consumul de apa alcalină îmbunătățește claritatea vederii?

Regimuri alimentare bogate in vitamine, în special in precursori ai vitamine A, sunt recomandate in boli retiniene precum degenerescența maculară, coroidoza miopică…în plus, în toate afecțiunile retinene se recomanda consumul de afine, ce conțin reglatori ai circulației retiniene!

Ar fi util ca învățătorul/dirigintele sa “verifice” acuitatea vizuala a copiilor (de ex sa scrie pe tabla o litera și copiii să o “citească” dintr-un anumit loc, sau/și sa fie puși sa citească de pe un carton scris cu litere mici? Sau aceste determinări se fac exclusiv in cabinetul medicului oftalmolog?

De regula, învățătorii sau profesorii cu experiență depistează copiii cu vicii de redacție, doar urmărindu-le comportamentul…cei cu vicii de refracție au dificultăți in a descifra scrisul de pe tablă și/sau din caiet…De foarte multe ori ei sunt cei ce îndrumă părinții către un consult oftalmologii, în aceste cazuri. Dar screeningul copilului școlar sau preșcolar este apanaj medicului de medicina scolară, sau al oftalmologului, ce dispun de prototipuri standard, omologate de metrologie pentru depistarea copiilor cu tulburări de vedere.
Mulțumesc tare mult că ți-ai făcut timp și pentru cititorii blogului Asociației Alegefericirea și-ți doresc ca Fericirea să te aleagă mereu!
A consemnat pentru Asociatia pentru educație medicală și lyfestyle ”Alegefericirea”, Dr. Roberta Rosca.

Acest articol este propietatea alegefericirea.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.