Tulburările alimentare = tulburări emoționale?

În anul 2017 a fost dat publicității un studiu numit SMILES.

Studiul s-a desfășurat în Australia, pe o perioadă de 12 săptămâni și a inclus 67 de adulți cu tulburare depresivă majoră.

Concluziile studiului au fost acelea că includerea pacienților într-un grup de sprijin concentrat pe nutriție este mult mai benefică pentru pacienții cu depresie decât includerea într-un grup de sprijin social.

Dr Jacka, psihiatrul care a condus echipa de cercetători declara: ”SMILES este primul studiu intervențional care a demonstrat că, dacă persoanele sunt ajutate să îți îmbunătățească dieta se observă un impact masiv asupra simptomelor depresive”.
Obezitatea pare să fie recunoscută tot mai mult ca și expresie a unei tulburări emoționale.
Există studii care dovedesc diferite adicții alimentare.

Devenim dependenți de gustul dulce. De zahăr.

Devenim dependenți de ingestia exagerată de alimente și de starea de prea-plin gastric. Devenim dependenți de masticatie (ronțăială). Sau la aditivii din mezeluri și fast-food.
Toate acestea duc la îngrășare.

Poate nu dintr-o dată, dar în câțiva ani ne trezim că nu ne mai încape nimic și nu înțelegem cum am ajuns să arătăm așa. Pentru că nu ne-am schimbat nimic în regimul de viață, zicem noi.

Doar în sertarul biroului s-au acumulat: ciocolata pe care nu o mâncăm de foame, ci pentru că ne ajută să gândim limpede, biscuiți, pe care, din nou, nu-i mâncăm de foame, ci pentru că ne ronțăim odată cu ei disperarea că și azi rămânem până seara târziu la birou, sau că alt coleg a fost lăudat pe munca noastră sau că nu s-a aprobat proiectul sau că… sau că…

Nu ne-am schimbat regimul de viață, dar mâncăm mai mult la fast-food, pentru că suntem în grabă și nu ne-am dat seama că ne-am intoxicat cu glutamat și alegem fast-food și in week-end …

Orice situație în care simțim nevoia să mâncăm ceva, deși știm că ne face rău, și nu putem, decât cu efort, să ne opunem impulsului de a mânca acel ceva, ar trebui să ne dea de gândit.

Ca în orice adicție, avem tendința de a alege între două variante greșite: mâncăm conștienți că ne facem rău pe termen lung, dar ne simțim bine pe moment sau suferim ca un câine, crezând că așa ne vom opune dependenței și, după un timp, vom scăpa de ea.

Nici una nici alta dintre variante nu duce la nimic bun.

Adevăratul tratament presupune înțelegerea cauzei care a generat dependența de mâncare.

Legatura între alimentație și starea noastră emotională este încă o dată stabilită printr-un studiu clinic.

Pentru prima dată, in studiul SMILES, este dovedit stiintific faptul că a urma un regim alimentar sănătos, chiar în absența unei probleme conștientizată legată de siluetă, îmbunătățește tratamentul depresiei.

Indiferent dacă ne intereseaza silueta, starea de echilibru emoțional sau ambele, putem face pași simpli către echilibru: feriți-vă de tentații inutile (dulciuri, fast-food, ronțăieli), fiți impăcați cu ceea ce sunteți, deveniți cea mai buna versiune a voastra, nu altcineva și găsiți deliciul și dulceața în viață, nu în farfurie.

Despre tulburările de aport alimentar puteti gasi mai multe informatii AICI:

Dacă ți s-au părut utile informațiile sau doar ți-a plăcut articolul trimite-l și prietenilor tăi!

Nu este necesar să alegem între a fi științifici și a fi plini de compasiune. Putem să le facem pe amândouă în același timp. Comportamentele noastre, fie ele cele mai bune sau cele mai rele, sunt produsele biologiei noastre.

A consemnat Dr. Roberta Rosca, doctorul tău de emoții.

Abonează-te la canalul de YouTube Alegefericirea AICI

Acest articol este proprietatea alegefericirea.eu și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.

Apasă pe logo-ul INIMĂ de la începutul paginii pentru a reveni la meniul principal.